Ce mare încredere avea psalmistul în Domnul! Orice om care crede cu adevărat în Domnul poate avea aceeași credință, căci El nu are în vedere fața omului (Romani 2.11). Putem considera pe oricine înțelege mesajul Evangheliei ca un ales și, de își cunoaște drepturile în Hristos, vom avea un biruitor. Dragostea lui Dumnezeu ce ne stăpânește inima este aceeași pentru cel care își încredințează viața Lui. Pentru un asemenea om, intrarea la Ceruri nu le va fi niciodată închisă, căci le-a fost eliberată de Isus.

            Fiii lui Dumnezeu trebuie să citească mai mult Biblia și să audă ceea ce este propovăduit, căci, în aceste momente, Cel Preaînalt vorbește poporului Său și Își împarte darurile. Cine nu este atent la ceea ce Cel Preaînalt spune nu va dobândi niciodată o credință neclintită. Oamenii ce nu reușesc să-și lărgească înțelegerea nu fac decât să o iei pe bâjbâite în lucrarea lui Dumnezeu, căci nu reușesc să aibă puterea necesară pentru a birui. Astfel, diavolul îi tulbură după bunul său plac, iar ei nu reușesc să se izbăvească de sub puterea sa.

            Psalmistul ne face să descoperim un fapt interesant: mulți erau cei care ajutau sufletul. Oricine este ajuns la maturitate în Hristos ar trebui să facă asta mereu întru ajutorarea celor slabi. Așa cum în viața de zi cu zi un nou născut are nevoie de îngrijire atenă, tot la fel se întâmplă și în viața duhovnicească. Omul nou convertit poate fi cineva de succes în domeniul afacerilor, în sistemul juridic sau medical, ca professor universitar de mare renume, însă, în Împărăția lui Dumnezeu, acesta trebuie să fie îngrijit ca un micuț în Hristos, fiindcă nu are încă suficientă maturitate duhovnicească.

            Ar fi bine ca cei cu maturitate în credință să îi sprijine pe cei care apucă vreo cale greșită și nu să le fie acuzatori. Niciun tată nu și-ar neglija micuțul ce a căzut și s-a murdărit. De ce oare obișnuim să facem asta cu micuții Domnului, care au comis vreun păcat? Biserica nu-și poate nesocoti mieii, căci, într-o bună zi, aceștia vor crește și vor aduce bucurii în Împărăția lui Dumnezeu. Dacă există o sărbătoare pentru un păcătos ce se căiește, cu atât mai mult va trebui să existe pentru un creștin ce îl ajută pe aproapele său să se întoarcă la Calea cea bună.

            Prin rugăciune, avem o mare putere și capacitate duhovnicească. De folosim aceste puteri cu credință, vom vedea cum mulți oameni vor fi ocoliți de păcate. Fără îndoială, rugăciunea făcută de un neprihănit are mare putere (Iacob 5.16). Însă, această afirmație poate fi adevărată și în sens opus: creștinul ce judecă pe vreun frate îl poate arunca în iad.

            Dumnezeu dorește astăzi să fie cu poporul Său așa cum a fost cu fiii lui Israel. El este același și niciodată nu Se va schimba (Evrei 13.8) și, fiind un bun Păstor, se va duce în căutarea oii ce s-a rătăcit (Matei 18.12).

            În Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares