Faptul de a cânta Domnului, și nu numai de a-L slăvi doar pe El, face ca sufletul omului să-și regăsească cea mai desăvârșită simțire în viață și ființa sa să se afle în desăvârșită armonie cu Creatorul. Cine trece prin această experiență află cum să se bucure de pace și de toate binecuvântările pe care Dumnezeu le are pentru oameni (Isaia 1.19). Astfel, omul descoperă că nu există uși care să se închidă dinaintea niciunui plan pe care Sfântul Duh i l-a revelat (Iov 42.2). Așadar, nu este vorba doar de a scoate niște sunete pentru a cânta o muzică plăcută, ci de a permite duhului tău de a intra în comuniune cu Tatăl. Asta poate face omul, spre bucuria Creatorului tuturor lucrurilor minunate. Ceea ce este bine este că bucuria Domnului ne va fi tăria noastră (Neemia 8.10).

            A cânta Domnului înseamnă să spui cântece de slavă Numelui Său. Cine știe cât de prețios este Numele lui Isus și se folosește de El află că, pentru El, nu există greutăți. Așadar, imposibilul devine posibil; răul incurabil va dispărea; ispitele vor bate în retragere, iar omul va începe să trăiască în belșug. Cine înțelege importanța de a slăvi Numele lui Isus trăiește deplin față de ceilalți oameni, căci, în orice situație, oricât de grea ar fi, are cheia ce deschide și închide orice ușă.

            Dumnezeul nostru umblă pe adevărați nori de slavă și închinare. El Își face lucrarea când ne aflăm în augusta Sa prezență și Îi aducem adevărata slavă. Domnul ne este forța în viață. Cine îndeplinește condițiile pentru ca El să-i fie în preajmă va vedea că El este, de fapt, Singurul ce face minuni. Este bine să nu uiți că Dumnezeu este sfânt și, dacă inima-ți este cuprinsă de răutate, de păcate nemărturisite, de dorințe interzise, de planuri rele și de oricât de puține intenții rele, pierderea îți va fi mare, căci ceea ce îți stăpânește viața este păcatul și, din această cauză, nu vei reuși să ai tot ceea ce Scripturile spun că-ți aparține (Galateni 5.18-22). Inima trebuie să-ți fie curată pentru a putea să-L ai pe Domnul lângă tine.

            Nu te lăsa stăpânit de sentimente greșite și nici nu încerca să ceri nimic de la Domnul atâta timp cât răul ți-a subjugat viața. Primul lucru pe care trebuie să-l faci este de a fi cinstit față de Tatăl. Rabdă orice ispită de a obține ceva atâta timp cât nu ești împăcat cu Cel Preaînalt. Rezolvă-ți mai întâi problemele cele veșnice și, în continuare, află că acest Nume este mai presus de orice nume (Filipeni 2.9).          

            Taina este de a intra în comuniune adevărată cu Tatăl (Ioan 4.23). Dăruirea față de Domnul trebuie să fie atât de desăvârșită încât sufletul să-ți fie fericit în prezența Sa cea sfântă. De ce oare să nu începi chiar acum să te împaci cu Dumnezeu și să-ți însușești ceea ce El are pentru viața ta? Profită de inspirația ce ți-a venit asupră-ți și începe să vorbești cu El. Fii sincer, iar Sfântul Duh te va călăuzi pe Cărarea viețuirii fericite (Psalmi 16.11). Cântă Lui, slăvește Numele Său cel sfânt și vei ști când a sosit ceasul potrivit de a-I dovedi că-ți dai toată silința.

            În Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares