Multe din acțiunile noastre Îl rănesc pe Dumnezeu. De exemplu, în vremurile biblice, israeliții au refuzat hrana pe care Dumnezeu le-a trimis-o în deșert, unde nu aveau nimic absolut. Această mâncare dată de Dumnezeu - mana - era asemănătoare cu bobul de coriandru (Exodul 16:31) și avea substanțele nutritive de care toată lumea avea nevoie pentru a supraviețui, așa cum Cuvântul lui Dumnezeu are tot ce ne trebuie fără să ne facă vreun rău.

Înainte, poporul lui Dumnezeu și-a adus aminte de hrana picantă a Egiptului. Fratele meu, ispita comisă de Israel a fost în inimă, ceea ce ne face să credem că, după o luptă spirituală internă, ei au avut mai multă încredere în ceea ce le-a spus inamicul. Astăzi, se întâmplă același lucru: mulți fii ai lui Dumnezeu, dorindu-și ceea ce aveau atunci când erau în lume și gândindu-se că sfințenia nu este suficientă pentru a le aduce bucuria dorită, se întorc la păcat, la ceea ce le-a arătat diavolul.

Decizia pe care au luat-o israeliții, chiar și fără a spune vreun cuvânt, a dus la pierderea luptei lor interioare; de aceea Dumnezeu ar fi trebuit să trimită cordoane ca să-i lege la gură. Nu știm ce ispită a adus generațiilor următoare, dar orice contaminare prin carnea mâncată în condiții care nu respectă normele de igienă de bază poate să provoace rele care se manifestă mai târziu și-i afectează pe descendenții lor - sau chiar pe noi înșine.

Acest popor s-a lăsat condus de ispita de a-și satisface pofta firii. Apropo, sunt mulți care, sub același impuls, suferă în prezent de obezitate, diabet și alte afecțiuni, care, în plus față de lezarea corpului lor, transmit adesea astfel de probleme și descendenților lor.

Ai grijă și nu crede în minciunile inamicului! Fii serios în tot ceea ce faci, respectând ceea ce este scris în Cuvântul lui Dumnezeu și rezistând ispitei, căci astfel Duhul lui Dumnezeu va învinge și te va face o persoană de succes din toate punctele de vedere.

Domnul ne-a chemat ca să facem parte din poporul Său, ca să ne facă o binecuvântare. Ori de câte ori inamicul vine cu o propunere "tentantă", Domnul se uită la decizia făcută în inima noastă și, evident, la atitudinea pe care o luăm. Dacă ne hotărâm să avem încredere în Preamăritul, Îl vom ferici- și bucuria Domnului va fi tăria noastră (Neemia 8: 10b)! Dar dacă nu Îl respectăm, vom fi slabi și nu vom obține favoarea Lui.

Obișnuiește-te să ai încredere în voia lui Dumnezeu!

Întru Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares