“Să urmaţi în totul calea pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru să umblaţi, ca să trăiţi şi să fiţi fericiţi şi să aveţi zile multe în ţara pe care o veţi lua în stăpânire. Iată poruncile, legile şi rânduielile pe care a poruncit Domnul Dumnezeul vostru să vă învăţ să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpânire.”
Deuteronomul 5.33–6.1
Cel care nu citește Biblia și care nu acordă atenție predicării Cuvântului lui Dumnezeu și nici nu meditează asupra revelațiilor divine pierde mult, căci acesta este calea pe care ni se poruncește să umblăm. Revelația poate veni ca o mustrare, o făgăduială sau chiar o declarație a unui fapt. Când suntem luminați, trebuie să aplicăm ceea ce ni s-a spus și să facem din asta o cale pe care să o urmăm. Nu este bine să disprețuiești nici o informație de Sus; de fapt, suntem îndrumați să urmăm drumul pe care Domnul îl va ordona - căile Lui - și oricine face acest lucru va ajunge la făgăduințele Lui.
Pentru ca noi să trăim, este extrem de important să umblăm în Evanghelie – Țara Făgăduită pentru cei care slujesc lui Dumnezeu - pentru că oricine Îl ascultă reușește să îndeplinească ceea ce este scris. Dar cel care disprețuiește oricare dintre căile pe care le-a revelat Cel Prea Înalt, vegetează în lumea făgăduielii divine. Acest lucru se datorează faptului că nu trăiește și nici nu se bucură de puterea divină; mai degrabă, este supus la multe atacuri ale inamicului.
Creștinului trebuie să i se deschidă întotdeauna ușile, și unde își pună mâinile, totul trebuie transformat. El nu poate accepta ca porțile iadului să îi împiedice traiectoria, dar, cu hotărâre, trebuie să-și lărgească locul cortului său, să procedeze și să obțină victorii (Isaia 54: 2).
Dar atunci, de ce unii oameni nu mai pot să manifeste puterea Domnului în viața lor? Care este motivul pentru care mulți trăiesc mai rău decât necredincioșii? De ce atât de mulți copii ai lui Dumnezeu au trecut prin atâtea nenorociri? Unde sunt făgăduielile de scăpare? Ei bine, pentru că nu am parcurs tot drumul, acești oameni nu rămân în Țara Făgăduinței. Ei nu mai practică ceea ce îndrumă lecțiile lui Dumnezeu, acelea pe care statutele le declară, iar judecățile divine le informează. Astfel trăiesc ca și cum ar fi fost abandonați. Cel mai rău este că mulți nici măcar nu-și dau seama că acest lucru se întâmplă cu ei.
Acum, s-au dat toate revelațiile Domnului pentru a ne învăța să fim îndepliniți în Țara Făgăduinței - Evanghelia. Cu toate acestea, oricine nu le-a asumat nu devine înțelept și, prin urmare, își pierde orice ocazie de a fi prosper. Importanța poruncilor divine, statutele Legii lui Dumnezeu și judecățile comunicate în Evanghelie este mare, căci fără ele, Țara Făgăduinței – în care curge lapte și miere - devine o regiune fără roade și uscată, o religie rece și moartă.
Întru Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares