Din cauza căderii lui Adam, noi suntem născuți deja în întuneric, așa că cine nu a trecut prin noua naștere poate să facă ceea ce duhul greșelii îl determină să facă. Prin natura sa legată de imperiul răului, diavolul, când dorește, îl împinge la lucruri greșite. Totuși, am o întrebare: suntem responsabili pentru ceea ce am făcut înainte de convertirea noastră? Răspunsul este da și nu. Da, pentru că Dumnezeu ne-a înzestrat cu conștiință și simțim dacă ceea ce am făcut este corect sau nu. Nu, pentru că cel care are natura dominată de întuneric este împins să treacă pe căile răului. 

Din momentul în care ne naștem din nou, devenim fii ai luminii. Acum nu mai este spiritul celui rău care ne călăuzește, ci Duhul Domnului. Cu toate acestea, Dumnezeu nu obligă pe nimeni să-L urmeze; la urma urmei, El ne-a înzestrat cu liberul arbitru și trebuie să alegem calea pe care o vom urma. Este adevărat că mântuirea ne-a scos din robia păcatului și de sub influența celui rău, dar răul încă ne poate ispiti. Deci, depinde de fiecare persoană care Îl iubește cu adevărat pe Dumnezeu să spună NU nelegiuirii.

Tatăl se așteaptă să fim ca niște fii ai luminii. Aceasta înseamnă că oriunde am fi, trebuie să fim conștienți de responsabilitatea noastră de ne comporta ca fii ai Celui care nu are întuneric în Sine. Să fii fiu al luminii este și un privilegiu și o responsabilitate, deci nu putem da prilej diavolului (Efeseni 4:27). Cel rău l-a ispitit pe Iisus și nu a reușit niciodată, pentru că Mântuitorul era ferm în cunoașterea Cuvântului și nu a cedat în fața niciunui atac al Satanei (Matei 4:1-11). Ca atare, pentru a obține același succes ca Domnul, trebuie să acționăm în același mod.

Fiii luminii, fiind ființe noi, aprobă ce este plăcut Domnului, căci ei știu ce spune Cuvântul lui Dumnezeu. Chiar dacă ceva este împotriva a ceea ce consideră cel mai bine pentru ei, nu acceptă niciodată ceea ce Scripturile condamnă. Mântuitorul a promis că oricine a lăsat bunuri din dragoste pentru El și pentru Evanghelie, va moșteni viața veșnică (Matei 19:29).

Nimic nu se compară cu ceea ce suntem întru Hristos. Noua noastră identitate ne dă supremație asupra tuturor dorințelor trupești și tuturor ispitelor. Acela care domină și distruge oamenii nemântuiți vine, de asemenea, să ne ispitească, dar, indiferent de cât de puternică este arma făurită împotriva noastră, la judecată o vom osândi (Isaia 54:17).       

Fiii luminii au drepturi întru Hristos, care îi vor face învingători în toate bătăliile, dar trebuie ca astfel de prerogative să fie exercitate în Numele lui Iisus.

Întru Hristos, cu dragoste, 

R. R. Soares