”A Împăratului veşniciilor, a nemuritorului, nevăzutului şi singurului Dumnezeu, să fie cinstea şi slava în vecii vecilor! Amin!”
1 Timotei 1.17
Înaintea tuturor lucrurilor, Tatăl exista împreună cu Isus, Fiul Său iubit (Ioan 1). Domnul Isus se află la baza tuturor lucrurilor, căci prin El acestea au fost create – cele văzute și cele nevăzute (Coloseni 1.16). La facerea omului, cele trei persoane ce compun Sfânta Treime s-au pus pe lucru pentru a face ființa umană după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Geneza 1.26); însă, odată cu căderea, Domnul Și-a văzut capodopera îndepărtându-se de El și îndreptându-se cu pași mari spre rătăcirea cea veșnică. Cu toate acestea, dragostea Sa a fost mai puternică și El a creat o modalitate de a-l răscumpăra pe om.
Astfel, Fiul lui Dumnezeu a venit pe această lume: El a renunțat la slava Sa și la puterile Sale sfinte și s-a născut în Betleemul Iudeei, ca un copil nevinovat. El era asemenea oricărui muritor, numai că nu avea păcatul original, și nici firea lui Satana. Hristos a venit și a plătit prețul învierii noastre, dragostea Sa pentru noi depășindu-ne capacitatea de înțelegere. Cei mântuiți trebuie să-I mulțumească mult Domnului pentru lucrarea ce a fost făcută în favoarea lor, căci, astăzi, nu mai există nicio pedeapsă pentru cine este în Isus Hristos (Romani 8.1). Pe lângă mântuire, Cel Preaînalt ne este sfințirea (1 Corinteni 1.30).
De cum s-a întors în Ceruri, Isus s-a pus la dreapta Tatălui pentru a interveni în favoarea noastră, iar cererile Îi sunt este mereu ascultate. De cădem în păcat, El ne susține cauza și reușește să ne obțină iertarea ; de avem nevoie de putere, Pastorul cel bun o cere și I se dă ; de avem nevoie de vreun sfat, ne este dat la timp. Mântuitorul este desăvârșit în toate lucrările Sale și, cu El, nu vom fi niciodată uitați sau părăsiți.
Acolo unde doi sau trei oameni se adună în Numele lui Isus, și El este în mijlocul lor (Matei 18.20). Astăzi, El are toată puterea din ceruri și de pe pământ (Matei 28.18), căci cine va îndrăzni să creadă în Hristos va vedea că, deși totul trece, Cuvântul Său nu va trece niciodată (Matei 24.35, Marcu 13.31, Luca 21.33). Nimic, absolut nimic, nu scapă puterii celei sfinte, de îndată ce El vede totul în cele mai mici detalii și știe ce ne este în inimă, pe lângă faptul de a ne cunoaște cuvintele, înainte chiar de a ne ajunge pe limbă (Psalmi 139.4).
Într-o bună zi, când va suna din trâmbiță, El va veni să ne caute și vom merge în Ceruri la El, iar toate lacrimele vor înceta de a mai curge. Mântuitorul nostru cel mărinimos și blând ne va lua în casa Lui, unde, întru veșnicie, vom rămâne cu El și ne vom găsi odihna cea veșnică.
Isus este mult mai mult decât ne putem gândi sau închipui. Chiar astăzi, cine vrea, se va putea întâlni cu El și, de crede în Cuvântul Său, își va vedea nevoile împlinite. Totul trece în lumea noastră : anotimpurile anului, politica, conceptele oamenilor, totul, dar Mântuitorul și Domnul nostru este acelaşi ieri şi azi, şi în veci (Evrei 13.8). Lui să-I aducem gloria și slava în vecii vecilor!
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares