“O, galateni nechibzuiți! Cine v-a fermecat pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? ”
Galateni 3:1
În toate timpurile au existat neghiobi printre fii lui Dumnezeu. În prima biserică creștină, de exemplu, însuși Pavel și-a pierdut răbdarea cu frații galateni, care s-au lăsat orbiți de fascinație până în punctul în care nu au mai respectat Adevărul. Cu toate acestea, apostolul s-a purtat politicos, numindu-i nesăbuiți.
Fratele meu, cel care îl cunoaște pe Hristos și are ochii inimii iluminați, și totuși tot încearcă să câștige favoarea divină, este prins de duhul nebuniei. Iată, Cuvântul lui Dumnezeu este Adevărul (Ioan 17:17). Prin urmare, trebuie respectat așa cum a poruncit Domnul și scrie în Scripturi, la urma urmei este imposibil să încerci să îmbunătățești ceea ce deja este perfect.
Salvarea noastră – răscumpărarea din imperiul întunericului – a fost cel mai precis și complet act pe care Hristos l-ar fi putut face pentru noi. Așadar, nu este nimic care trebuie îmbunătățit; este doar necesar să înțelegi poruncile divine și să le urmezi. Deci, din moment ce omul a început cu Spiritul, de ce să încerci să ajungi a fi doar trup? Oricine face asta demonstrează că este posedat de nesăbuință pură.
Cu toate că ei s-au născut din nou, galatenii au fost ispitiți să facă mai mult decât atât. Cineva le-a dat sfaturi rele și ei au început de bunăvoie să facă ce nu era cazul. Rezultatul: în timp ce citim această scrisoare, vedem apostolul certându-i sever, ba chiar spunându-le că s-au îndepărtat de Hristos. Pavel nu a exagerat față de cei care dau crezare fabulațiilor și poveștilor nebunești, și astfel s-au îndepărtat de Adevăr. În consecință, departe de Domnul, ei se apropie de dușman.
Există oameni care s-ar putea chiar să fie bine intenționați, dar acționează într-un mod complet greșit venind cu anumite noutăți, care nu au deloc de a face cu Adevărul. Am fost salvați prin bunăvoința Domnului fără ca noi să facem ceva ca să merităm asta, și în acest mod ar trebui să trăim – fără penitență și sacrificii ca să câștigăm ceva din Ceruri, pentru că oricum totul este deja al nostru în Iisus Hristos. Nu trebuie să credem în niciun “iluminat” care a primit o vizită „cerească” și prin urmare se consideră acum în măsură să se roage lui Dumnezeu în numele nostru. Atotputernicul nu îi ascultă pe cei care au murit deja, și nici pe escroci. El ascultă rugăciunea celor vii care cred în Cuvântul Său și care îl slăvesc fără a avea un interes personal.
Fratele meu, nu trebuie făcut nimic mai mult pentru a-ți ameliora situația sufletească, decât să crezi în Cuvântul Sfânt și să acționezi cu credință, pentru că asta este pe placul Celui Atotputernic (Evrei 11:6), și El te acceptă datorită harului Său care te-a atins și ți-a adus la cunoștință că sângele lui Isus ți-a deschis drumul Cerului. Așadar, să nu crezi că făcând bine, sau suferind mult poți mijloci pentru oamenii care au murit. Domnul te aude doar dacă i te adresezi în Numele lui Iisus - niciun alt nume nu e la fel de puternic (Faptele Apostolilor 4:12).
Întru Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares