”Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit.”
Proverbele 12. 8
Atunci când l-a făcut pe om după chipul și asemănarea Lui (Geneza 1.26), Domnul l-a înzestrat cu iluminarea necesară. Adam, mult mai înțelept și mai capabil decât s-ar fi putut fi imaginat, a fost însărcinat să dea nume tuturor creațiilor Tatălui. Dacă nu putea face așa ceva, Dumnezeu nu i-ar fi cerut să o facă. Dar când a păcătuit, lumina lui Adam a fost stinsă. Lumina era Dumnezeu însuși care l-a părăsit pe om. Atunci întunericul l-a acoperit, lăsându-l sub acțiunea inamicului. Astăzi, pentru ca noi să putem decide cel mai bun mod de acțiune sau să luăm o decizie corectă, trebuie să fim luminați de Cuvântul lui Dumnezeu. Fără aceasta, ne comportăm ca orbii.
Lumina lui Dumnezeu ne recomandă şi ne face demn de laudă. Îngerul trimis profetului Daniel a spus că el a fost un om foarte iubit (Daniel 9.23). Frumusețea lui nu este fizică, ci spirituală. Cu lumina Domnului strălucind în duhul nostru, am devenit respectați, admirați și lăudați de ceilalți. Dușmanul știe cine este de-al lui Dumnezeu și, prin urmare, respectă o astfel de persoană. Deci, fă totul pentru ca lumina Sa să strălucească mai intens în fiecare zi. Acum poți face acest lucru citind Biblia și ascultând Cuvântul; numai astfel va crește nivelul tău de cunoștințe!
Când vedem o persoană folosită de către Domnul, prima noastră reacție este să-l considerăm privilegiat; dar acest lucru nu este adevărat, pentru că nimic nu este întâmplător. Persoana a primit totul de la Dumnezeu, acordând atenție la ceea ce El i-a revelat. Acest lucru este unul foarte serios! Citiți Scripturile: Căci celui ce are, i se va da, și va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar si ce are (Matei 13.12). Cu ajutorul divin, am devenit puternici și activi, dar acest lucru este valabil doar pentru cei care au încredere deplină în ceea ce spune Domnul. Avem parte și responsabilitate în ceea ce primim de la Isus Hristos. Oricine refuză corectarea și adoptă propriul său sistem de viață este condus de rău. Nu este posibilă neutraliatea în probleme spirituale. Poate că cineva va spune: „Nu-L voi sluji pe Dumnezeu, dar nu-l voi sluji nici pe diavol.“ Aceasta este o greșeală. Cel care nu este în lumina este în întuneric (Matei 12.30) Dacă ne gândim să-L părăsim pe Creator, sursa tuturor lucrurilor bune, vom fi pierduţi, iar simpla dorinţă de a face asta reprezintă deja o victorie a puterii infernului.
Persoana care abandonează Binele, adoptă răul drept stăpânul său, este în curând considerat de cealaltă parte ca fiind viciat. Prin această atitudine, ea face mare rău ei însăși, familiei, dar și apropiaților. Deci, cel cu inima necurată, nu are o existenţă uşoară, deoarece este chinuit de spiritele greșelii care vor face totul pentru ca el să sufere.
Diavolul este un patron rău, prin urmare, fără cea mai mică îndoială, pot afirma că este de preferință să ne predăm luminii decât să trăim în întuneric. Cel cu judecată nu trebuie să se îndepărteze niciodată de lumina vieții, pentru că fără aceasta, va fi în pericol constant și va suferi mult.
Întru Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares