Creator și Domn al cerurilor și pământului, Cel Preaînalt deține toate lucrurile și va da tuturor acestora scopul ce le-a fost menit, căci domnește ca un Dumnezeu absolut asupra lor – nimic nu este în afara puterii Sale. Zămislindu-l pe om pentru ca acesta să domnească ca și El asupra întregii Sale creații, Dumnezeu  i-a dat putere asupra lumii materiale, cea spirituală rămânând sub puterea Domnului (Ioan 3.6-8). În sfârșit, cine se naște din nou va putea vedea Împărăția Domnului ce i se va împlini în viață (Ioan 3.3) și va avea acces la ceea ce îi aparține Lui.    

Odată cu mântuirea înfăptuită de Isus pe crucea Calvarului, toți cei care se pocíesc devin fii ai lui Dumnezeu prin înfiere (Efeseni 1.5); de îndată, sunt moștenitori ai Tatălui, împreună cu Hristos. Cu alte cuvinte, sunt împreună-moștenitori ai tuturor lucrurilor pe care Cel Preaînalt le are (Romani 8.17). Lui Isus, toată puterea, în ceruri cât și pe pământ, i-a fost dată de Dumnezeu. Fiind împreună-moștenitori cu El, putem la rândul nostru să ne bucurăm de această binecuvântare. Cine este în Hristos are garanția aceluiași privilegiu ce I s-a dat Lui. Nu mai trebuie să aflăm pe unde să umblăm, ci să credem în faptul că tot ceea ce Cuvântul lui Dumnezeu ne asigură că ne aparține se află la dispoziția noastră. De altfel, Cuvântul lui Dumnezeu sfârșește prin a spune că am fost așezați în Hristos (Efeseni 2.6).

Sunt mulți oameni ce nu se încumetă să aibă curaj în a-și revendica dreptul în Isus, crezând că aceasta I-ar displace lui Dumnezeu; însă, de fapt, El se bucură să-Și vadă fiii participând la ceea ce este în El. Nu trebuie să ne temem, crezând că, din cauza vreunui păcat săvârșit în trecut, nu avem acest har. Dimpotrivă, chiar dacă viața noastră a fost una dintre cele mai rele, când Îl acceptăm pe Isus, suntem iertați (2 Corinteni 5.17), căci nu există pedepsire pentru cine este în Hristos (Romani 8.1). De nu există pedeapsă, accesul nostru la grânarul lui Dumnezeu este liber.     

Mai mult de atât, participarea noastră la lucrarea sfântă este o moștenire pe care El ne-a încredințat-o. A înceta de a crede în ceea ce El ne spune înseamnă să pierzi cu totul ceea ce a fost întocmit mai bun pentru noi. În înțelepciunea Sa nemărginită, Domnul știe tot ceea ce ar urma să ni se întâmple în viață și a prevăzut pentru noi o legătură cu El, care, fără îndoială, ne este de mare folosință. 

Față de lucrurile lumii materiale, avem ultimul cuvânt – această slavă El a dat-o tuturor – însă, numai cei care s-au născut din nou au acces și se pot bucura de ceea ce Îi aparține Tatălui. Ca Pavel, trebuie să strigăm că avem slavă în lucrurile ce sunt de la Dumnezeu. Astfel, nu înceta să te bucuri de planul cel sfânt. Însușește-ți tot ceea ce îți aparține și să ai slavă în tot ceea ce Domnul are. Planul Celui Preaînalt, pe lângă faptul de a fi frumos, îți împlinește toate nevoile. Așadar, trăiește cu izbândă!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares