De dăm mărturia Adevărului, vom fi reînnoiți, fapt ce vine numai de la Domnul și, astfel, vom trăi la cel mai înalt nivel. Pe de altă parte, dacă lăsăm deoparte poruncile sfinte vom trăi într-o înfrângere totală.

         În vremurile străvechi, israeliții au trecut prin zile de grea suferință pentru faptul de a-L fi părăsit pe Domnul. Astăzi, același lucru se întâmplă cu mulți creștini. Unii cred că este de ajuns să fii membru al vreunei biserici, să dai dizimul și să aduci daruri pentru ca totul să funcționeze minunat. Însă, adevărul este că, independent de faptele pe care le faci în casa Domnului, de nu păzești poruncile, nu vei fi iubit de Tatăl (Ioan 14.21). Cel care, de exemplu, nu-și mărturisește păcatele și nici nu se lasă de ele nu va dobândi îndurarea sfântă (Proverbe 28.13).

         Plină de mâhnire este ziua în care Tatăl încetează de a mai vorbi cu cel care se întărâtă să nu-L slujească și să nu se încreadă în El, căci Biblia spune că Duhul lui Dumnezeu nu va rămâne pururea în om (Geneza 6.3). Mai întâi, El chiar îl avertizează și face astfel încât să-l mustre conștiința pentru ca omul să-și recunoască greșeala. Însă, de nu va da nici cea mai mică atenție la călăuzirea sfântă, Domnul îl va părăsi.

         Sunt mulți cei care trăiesc cu totul în păcat și, chiar așa, nu le mai pasă de nimic. Unii chiar cred că ceea ce simțeau era un fel de tabu, iar, acum, reușesc să profite din plin de viață și, în același timp, încearcă să-L slujească pe Dumnezeu.

         În trecut, a fost o vreme în care poporul Domnului nu mai primea semne din partea Lui. Așadar, cum lucrările sfinte încetaseră, profeții nu mai profetizau, iar Cel Preaînalt nu Se mai manifesta prin semne. Israel se afla în mâinile vrăjmașului și lipsa de încredere pusese stăpânire pe toată lumea, astfel încât nimeni nu mai știa când toate acestea vor lua sfârșit.

         Cum israeliții aveau doar o formă de religie, dar, în realitate, nu mai făceau nicio lucrare mânată de puterea lui Dumnezeu, tot așa, astăzi, mulți se află în această situație, nu-i așa? De ești unul dintre ei, trebuie să știi că situația se va schimba numai dacă te hotărăști să-L cauți pe Cel Preaînalt. La început, va trebui să-ți dai toată silința, să te rogi, să postești, să citești Biblia și să-ți mărturisești toate păcatele, pe lângă faptul că trebuie să-ți ceri iertare de la persoana față de care ai greșit. Atâta timp cât îți tăinuiești greșelile, Dumnezeu nu poate face nimic, căci Cuvântul spune că numai când păcatul este mărturisit - și lăsat deoparte – iertarea este acordată (Psalmi 32.3-5).

         Viața noastră trebuie să fie o mărturie vie a adevărului, indiferent de prețul pe care-l avem de plătit. De avem curajul de a comite un păcat, atunci ar trebui să avem și curajul de a-l mărturisi. Atâta timp cât acest lucru nu este făcut, lațul folosit de diavol pentru a ne înrobi nu poate fi nimicit.

         Viața îmbelșugată adusă de Isus nu este ceva magic, ci este asigurată numai celui care își asumă Cuvântul Domnului. Acționând astfel, ne slobozim de sub puterea infernului și reușim să facem voia Tatălui, ceea ce înseamnă că trăim la cel mai înalt nivel posibil! 

         În Hristos, cu dragoste,

         R. R. Soares