Noi, creștinii, avem obligația de a ne controla propria purtare și de a recunoaște autoritatea lui Isus, pe care trebuie să o slujim pentru a trăi conform celei mai importante cerinței, aceea de a-L bucura pe Dumnezeu.

             Cel Preaînalt respectă tradițiile și ceea ce omul crede că este bine pentru sine atâta timp cât aceasta nu cauzează vreo pagubă sieși sau altora. Totuși, lucrul cel mai bun pe care-l poți face este să cauți îndrumarea sfântă prin intermediul Cuvântului Domnului, ce nu a venit pentru a ne asupri, ci pentru a ne face să fim mai buni. Așadar, cel care dorește o schimbare foarte importantă trebuie să propovăduiască și să trăiască ceea ce Scripturile învață.   

            Apostolul Pavel a fost folosit pentru a duce un pic de lumină conducătorilor din vremea sa referitoare la cum ar trebui să-și trateze supușii. Este evident că sclavia nu provine de la Dumnezeu, ci a apărut când păcatul l-a scos pe om din poziția sa. Așadar, deși a trăit în întuneric, creștinul de azi trebuie să facă diferența. Arătându-le celorlalți cel mai bun drum, care este frica de Domnul, el îi conștientizează asupra faptului că asuprirea trebuie combătută.

            Nu putem uita că cea mai importantă misiune a Bisericii lui Isus este de a-l elibera pe om de sub cea mai grea robie : împărăția lui satana. Însă, această luptă este spirituală – diferită de cea lumească, ce folosește armele pentru a încerca să facă dreptate (2 Corinteni 10.4). Totuși, trăind în Cuvânt, facem un bine tuturor ; până la urmă, El dărâmă orice asuprire, ce nu este nimic altceva decât o lucrare directă a diavolului.

            Putem aplica acest cuvânt relației dintre angajator și angajat. Este evident că există o ierarhie, însă patronii creștini trebuie să-și trateze angajații așa cum Sfântul Duh învață. Cel care Îl are drept model pe Isus arată, chiar și indirect, cel mai bun tratament angajatului său. Astfel, patronii care au frică de Domnul au grijă de colaboratorii lor în cel mai bun mod, acordând atenție sănătății lor și familiilor lor, plătindu-le salarii adecvate și asigurându-le condiții bune de muncă. Sub lumina tot mai puternică și înțeleaptă Evangheliei, Cel Preaînalt ne face să-l tratăm pe aproapele nostru ca pe noi înșine, ajungând încetul cu încetul la respectarea deplinei sfinte voințe.

            Slujirea Tatălui ne face să-I împlinim voia mai bine decât cei care nu Îi păzeasc poruncile. Amintindu-ne cum Domnul ne tratează, suntem determinați să facem același lucru cu cei care ne sunt angajați și se află în slujba noastră, căci, până la urmă, cel care este în Hristos trebuie mereu să practice dreptatea și echitatea față de toți cei care se află în subordinea sa. Această atitudine, pe lângă faptul de a-L bucura pe Dumnezeu este unul dintre cele mai bune mijloace de a propovădui Cuvântul.

            Fraților, trebuie să fim cu adevărat epistole vii ale Domnului pentru ca toată lumea să cunoască voia Lui (2 Corinteni 3.2,3).

            În Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares