”Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuieşte, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu”
1 Ioan 3.9
Sămânța cea sfântă îl împiedică pe fiul lui Dumnezeu să păcătuiască, căci, în momentul ispitei, el intră în Legământ cu Domnul și, astfel, se îndepărtează de păcat.
Noua naștere a fost cea mai mare binecuvântare pe care omul a primit-o, și care nu a fost adusă prin vreo hotărâre sfântă, ci, da, prin moartea lui Isus Hristos. Păcătuind, Adam a făcut astfel încât duhul omenesc să se întineze. Așadar, fără a se naște din nou, omul nu se va putea duce în Cer, ci va trăi departe de Dumnezeu.
Lucrarea începe prin acceptarea lui Isus ca Mântuitor, continuă prin botezul în apă și sfârșește prin botezul în Sfântul Duh. Ne dăm seama cine s-a născut din nou după felul purtării sale.
Cuvântul Domnului este Sămânța sfântă ce ne împiedică să păcătuim și ne este dată când Îl acceptăm cu adevărat pe Isus drept Mântuitor. Creștinul poate fi ispitit de orice, așa cum s-a întâmplat cu Domnul Însuși (Matei 4), dar nu va cădea, căci Sămânța plantată în el îl va face să se teamă și-i va da scăparea. De aceea, este necesar să învățăm poporului Adevărul, și nu orânduielile religioase.
Cel care s-a născut din nou nu va cădea niciodată în păcat. Omul chiar ar putea fi ispitit și, dintr-o neatenție, să se lase, pe moment, stăpânit de patimile firii omenești. Cu toate acestea, Sămânța din inima sa va face astfel încât să se trezească, făcându-l să cântărească mult faptul de a-L nesocoti pe Domnul, pe soț sau oricine altcineva, și, în acest răgaz de gândire, va primi forțele necesare pentru a spune nu.
Cine păcătuiește nu s-a născut din nou, ci doar a trecut printr-o experiență religioasă. De fapt, există o diferență între omul religios și practicantul Cuvântului. Contrar celui care se călăuzește după reguli religioase, robul Domnului se închină mereu la picioarele Lui și simte când diavolul îi trimite atacuri pentru a-l face să se îndepărteze de Tatăl. Făcând legământ cu Domnul, robul lui Dumnezeu se întărește.
Când ne aflăm sub stăpânirea vreunei ispite, arătăm cine suntem cu adevărat: de avem Sămânța, ne căim imediat pentru locul lăsat vrăjmașului și ne eliberăm de sub atacurile infernului; pe de altă parte, de ne vom comporta ca oamenii religioși, vom cădea pradă nelegiuirii.
Fratele meu, de ești slab și ai decăzut, unicul leac este de a face Legământul pe care Domnul l-a făcut prin sângele lui Isus. Astfel, vei renaște, iar Sămânța cea sfântă îți va fi plantată în duh. Așadar, nu vei mai păcătui, ci vei trăi la cel mai înalt nivel și nu-l vei lăsa pe ispititor să te mai folosească. Fă diferența care te va duce către mântuire!
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares