”Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună”
2 Corinteni 9.8
Dumnezeu vorbește mereu la modul superlativ. Dragostea Sa, de exemplu, este atât de puternică, încât L-a făcut să-Și trimită Fiul pentru ca să ierte toate păcatele noastre și să ne lecuiască de boli. Pe lângă aceasta, Tatăl ceresc ne umple cu har din belșug (2Corinteni 9.8). Aceasta înseamnă că, împreună cu el, vom avea totdeauna în toate lucrurile din destul. Așadar, să prisosim în orice faptă bună!
Trebuie să-L cunoaștem mai bine pe Dumnezeul nostru. De fapt, sunt mulți cei care trăiesc în rătăcire pentru că nu cunosc nici Scripturile, nici puterea Domnului (Matei 22.29). Însă, El a venit ca să avem viață, și s-o avem din belșug (Ioan 10.10). El mereu Se exprimă într-un limbaj la superlativ și tot ceea ce face pentru noi e mereu într-o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra (Luca 6.38).
Dumnezeu a pus asupra lui Hristos vina și păcatul nostru (2 Corinteni 5.21), și, grație dragostei Sale nemăsurate, fișa ne-a fost curățată cu prețiosul sânge al lui Isus. Așadar, nu trebuie să ne fie rușine sau frică pentru faptul de a fi în prezența Sa, căci, până la urmă, nu există osândire pentru cine este în Hristos Isus, care nu trăiește după îndemnul cărnii, ci al Cuvântului Său (Romani 8.1).
Chiar de pare crud, Tatăl a considerat necesar să permită ca, pe trupul Fiului Său iubit, să se facă rănile prin care noi am fost vindecați. În ele, El a pus inclusiv toate bolile noastre (Isaia 53). În realitate, Dumnezeu a fost extrem de bun când S-a gândit la noi, căci nu vroia – și nu vrea – ca să suferim de niciun rău.
Dar asta nu este tot: planul sfânt este de a ne umple cu orice har – iar acest fapt este peste ceea ce mintea pământească poate înțelege. Simțirea lui Dumnezeu în noi nu trebuie să fie slăbită sau puțin lucrătoare, căci dorința Sa este să fim cu prisosință și să nu ne lipsească nimic. Crede în asta acum! Cel Preaînalt nu vrea ca să ducem lipsă de nimic, iar binecuvântările Sale să fie din belșug în viața noastră. Voia Sa cea sfântă, ce nu trebuie și nici nu poate fi împiedicată, este să avem în noi din destul putere, bucurie, dragoste și realizări. Așadar, să nu ai o viziune îngustă și restrânsă asupra planurilor tale în Dumnezeu, ci lasă-te cuprins de focul cel sfânt ce îți dă condițiile de a face același lucru pe care Hristos l-ar face în locul tău. Hotărăște să prisosești în orice faptă bună. Astfel, vei slăvi Numele Celui care a plătit un preț atât de mare ca să te facă un rob al Său, Îl vei slăvi pe Dumnezeu care poate orice și dorește-ți să-I împlinești voia în viața ta.
În Tatăl, se află nespus mai mult decât ai nevoie. Așadar, lasă-L ca El să te folosească potrivit planurilor Sale. Fii sigur că și visele lui Dumnezeu în ceea ce te privește sunt mărețe și întrec orice gândire (Efeseni 3.20). Crede în această binecuvântare!
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares