”Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!”
Psalmul 90.12
Creatorul a stabilit pentru fiecare om un anumit timp de trăit pe fața Pământului, iar psalmistul a înțeles acest lucru. Mai mult, a înțeles că trebuia să învețe cu Domnul cum să-și numere zilele, ca să capete o inimă înțeleaptă.
Este mereu bine să numeri zilele ce au trecut și să-ți închipuiești numărul celor ce lipsesc, fără a le risipi cu nimicuri, căci, de vei acționa ca și bogatul din parabola povestită de Isus, te vei căi amarnic mai tărziu (Luca 12.16-21). Avem un timp limitat pentru a face bine și nu ne putem risipi, căci, până la urmă, deși zilele noastre sunt scurte pe Pământ, vor dăinui pentru totdeauna întru veșnicie. Așadar, este bine să începi să faci bine cât mai devreme posibil.
Psalmistul spune că ne sunt dați, în medie, de la 70 până la 80 de ani, și că restul este oboseală (Psalmul 90.10). Unii reușesc să ajungă un pic mai departe, însă, mai devreme sau mai târziu, sfârșitul va veni și pentru aceștia. Sunt oameni care trăiesc ca și cum ar rămâne în posteritate, însă moartea îi ia pe toți – inclusiv pe sfinții lui Dumnezeu, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu David, om după inima Domnului (Faptele Apostolilor 13.22).
Toți vor trece prin experiența de a trăi în această lume și de a o părăsi, și este bine să ne pregătim pentru acest moment slăvit, în care, de cealaltă parte, Domnul Isus ne va primi cu salve și va rămâne cu noi pentru totdeauna.
Trebuie să înțelegem cum i s-a revelat psalmistului că trebuie să știm cum să ne numărăm zilele. Ce facem? Ne risipim oare timpul cu lucruri zadarnice sau oare acumulăm comori întru veșnicie (Matei 6.19,20)? Cine trăiește numai pentru această viață este cel mai mizerabil dintre toți, chiar de este extrem de bogat. Pe de altă parte, cei care au primit o inimă înțeleaptă vor trăi veșnic cu Domnul - și, întru veșnicie, nu va mai fi nicio muncă de făcut, căci totul este deja pregătit (Matei 25.31-34)!
Cine învață să-și numere zilele și să profite de ele va reuși să primească o inimă înțeleaptă. Câte zile ai trăit deja? Câte îți mai lipsesc? Ce ai făcut și ce oare vei face? Viața se termină repede. Așadar, atenție, ca să nu fii cuprins de lăudăroșenie, căci cine iubește lumea nu are, și nu va avea niciodată, dragostea lui Dumnezeu (1 Ioan 2.15-17). Astfel a reușit vrăjmașul să amăgească mulți robi ai Domnului. Să-ți dedici timpul Lui înseamnă să trăiești în mod demn și recompensator.
Povestea bogatului din parabola spusă de Domnul Isus este surprinzătoare. El avea tot ceea ce este mai bun, trăia regește, era credincios, cunoștea mesajul mântuirii și știa ceea ce reprezintă Avraam pentru cei mântuiți. Dar a comis o greșeală simplă: nu s-a pregătit. Cei care procedează astfel vor suferi pentru totdeauna căzând pradă gheenei. Așadar, mare atenție! Poate chiar tu ești pe calea ce te duce să-i ții companie. Trebuie să observi că pocăința sa târzie nu l-a făcut să aibă vreun beneficiu și nici nu l-a ajutat cu nimic. Așadar, profită de timpul tău pentru a face bine, căci zilele-ți sunt numărate pe pământ, însă vor dăinui pentru totdeauna întru veșnicie.
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares