Cel mai rău lucru pe care un om al lui Dumnezeu îl poate face este de a rupe legământul Domnului. Oricât de ciudat ar putea părea, asta se întâmplă din cauza unor fapte rele pe care creștinul le comite fără să știe. A căuta ajutor din partea unor străini cu inima netăiată împrejur nu va fi niciodată o binecuvântare, căci acest lucru anulează Legământul veșnic. Pe de altă parte, afându-te sub acest Legământ, suntem ocrotiți și avem făgăduința și dreptul de a folosi Numele lui Isus; însă, de Îl vom părăsi, lucrarea vrășmașului ne va atinge.

Atunci când creștinul își pierde respectul pentru Cuvântul lui Dumnezeu, chiar de continuă să se roage, să țină post și să-L caute pe Domnul, se pune într-o situație duhovnicească defavorabilă. Văzând că se află în afara perimetrului de acțiune al lui Dumnezeu, vrășmașul profită pentru a-l ataca. Cuvântul garantează că blestemul fără de cauză nu poate să aibă loc și, de aceea, este bine de verificat dacă nu cumva rupi legământul Domnului.

Este o faptă deosebit de urâtă de a cere ajutorul celui căruia nu-i este teamă de Dumnezeu. Încuviințarea de a primi ajutor trebuie dată numai celui care Îl respectă pe Domnul. Dacă știm că cineva a încetat de a mai fi credincios lui Dumnezeu, pentru a nu suferi din iubire pentru Hristos sau a-și căuta propriul interes (cel care se îndepărtează, își crează apostolia sa, se revoltă, adulterează, minte etc., face asemenea fapte), atunci trebuie să-l evităm.     

Îl slujim cu adevărat pe Dumnezeu când urmărim moralitatea faptelor și, făcând ceea ce El poruncește, ne aflăm sub Legământ. Ursuzul se împotrivește adevăratei înțelepciuni și, cu siguranță, există alte cazuri care, mai târziu, vor fi revelate, căci un val cheamă un alt val (Psalmul 42.7). Credința față de Sfântul Duh este o condiție sine qua non pentru o apostolie de binecuvântări.

Cel care respectă condițiile stabilite de Cuvântul lui Dumnezeu poate fi sigur că este ocrotit. Făgăduințele sunt adevărate în ceea ce-l privește, căci puterea lui Dumnezeu îl păzește, iar când folosește Numele lui Isus împotriva oricărui rău, victoria sa e sigură. Nu există excepție: cel care se îndepărtează se află doar în căutarea propriului interes, iar cel care se unește cu ursuzul face aceeași greșeală, împotrivindu-se adevăratei înțelepciuni (Proverbe 18.1).

Omul care rupe Legământul Domnului nu numai rămâne în afara acțiunii puterii Sale, ci și se află în câmp deschis atacurilor răului, ce nu-l vor cruța. Cum oare ne vom înfățișa înaintea Stăpânului dacă faptele noastre sunt rele?    

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares