Aceasta este Biserica lui Hristos, cea Biruitoare, care, trecând prin diferite încercări și aflându-se într-o adevărată pustiire duhovnicească, nu se dă bătută, ci se înalță. Niciun fiu al lui Dumnezeu nu trebuie să stea supărat, spunând că nu e în stare de nimic și nu-și poate îndrepta greșeala. Biserica Domnului luptă pentru drepturile sale și folosește puterea sfântă într-o asemenea măsură, încât nu rămâne în stare de prostrație, ci se înalță ca niște stâlpi de fum, mereu împrospătată de tot felul de plăcute miresme.

Binecuvântarea cea mai importantă din viața noastră este mântuirea și, în consecință, binecuvântarea de a fi fost făcuți mădulare ale Trupului lui Hristos, Biserica Sa (Efeseni 5.30). Și ea este biruitoare, căci, independent de lațul în care a căzut, a luptat și s-a eliberat.

Așadar, chiar de treci prin mari încercări sau situații grele, ce par a fi o pustiire duhovnicească, cel care aparține cu adevărat Bisericii Domnului nu se dă bătut și nici nu se lasă pradă eșecului, ci se duce în prezența Tatălui. Astfel, Cel Preaînalt dorește să ne vadă răzbătând greutățile, fie că le-am dat motiv chiar noi, fie că suntem implicați în ele fără să știm de ce.

De aceea, membrii acestei Biserici slăvite nu trebuie să accepte nicio situație potrivnică, ci să mărturisească faptul că sunt în Domnul și pot totul prin Cel care îi întărește – căci însuși Dumnezeu luptă în războaiele lor (Romani 8.31-39; Filipeni 4.13).

Biserica lui Isus luptă pentru drepturile sale. De este necesar, intră chiar și în cuptorul încălzit de șapte ori mai mult decât normal și vei ieși fără nici cea mai mică urmă de arsură. Ea nu lovește cu picioarele în ușa cuptorului, cerând să iasă de acolo (Daniel 3.19-26). Dimpotrivă, se ridică asemenea unor stâlpi de fum pentru a fi în prezența Celui Preaînalt, căci luptele sunt intense, folosind focul cu care a fost botezată pentru a mistui ceea ce o stânjenește.

În timp ce se luptă pentru drepturile sale și biruiește, Biserica are o aromă specială ce o particularizează – mireasma lui Hristos, ce este simțită în tot trupul, în veșmintele și harul ei (2 Corinteni 2.15). Din bătălii, nu iese întinată, sfârșită sau înfrântă, ci, ca și Mireasa gătită pentru Mire, se ivește din lupte pentru a fi binecuvântarea pe care Domnul ți-a hărăzit-o (Apocalipsa 7.14; 22.14; 19.7).

De aceea, nu permite ca vrăjmașul să facă din tine ceea ce dorește, ci fii gata de luptă, pentru a te înălța mereu ca mireasma lui Hristos, ce este simțită de toți, căci, pănă la urmă, așa dorește Dumnezeu să te vadă, biruitor.

În Hristos, cu iubire,

R. R. Soares