Câtă certitudine! Ce revelație! Suntem legați de dragostea lui Dumnezeu și nimic nu va putea să ne despartă de ea! Dar ce este oare dragostea sfântă? Ce face oare ea pentru noi? Unde o putem găsi? Gândește-te cu atenție la acest adevăr, căci prin ea suntem mai mult decât biruitori (v. 37).

Primirea acestui Cuvânt din Ceruri ne face să fim încrezători. Puterile cerești, oricât de mari ar fi, nu vor reuși niciodată să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, chiar de ar hotărî să-și folosească toată priceperea pentru asta. Același lucru se va întâmpla cu infernul care, cu tot hăul său, nu va putea să ne despartă de dragostea desăvârșită. Aceasta va dura întru toată veșnicia. Chemarea sfântă și hotărârea pe care o luăm de a ne încrede în Domnul Isus sunt ”pomada” ce ne alipește de El și de dragostea Sa.

Revelația că suntem în Hristos – care, zi de zi, ne face să ne simțim mai puternici pe măsură ce învățăm de la El – este tot de ceea ce avem nevoie pentru a împlini voința Tatălui. Cu cât învățăm mai mult despre locul nostru și despre ceea ce El a făcut pentru noi, cu atât mai bine vom înțelege că dragostea Sa a făcut toate acestea. Suntem atât de atașați de acest sentiment încât este pur și simplu imposibil ca ceva să ne despartă de el.

Numai cineva neavizat se va putea lăsa amăgit de păcat, care este singurul element îndepărtător de Cel Atotputernic. Însă, mare grijă : această situație poate fi corectată ! Dacă cineva comite greșeala și o mărturisește, va primi iertarea ! Orice om iertat este declarat nevinovat și, astfel, revine la aceeași protecție de dinainte.

Dragostea lui Dumnezeu face ca El să se uite la noi și să nu ieie în considerare greșelile și nereușitele noastre. El ne iubește pur și simplu, dându-ne harul mântuirii și acceptându-ne în casa Lui (Efeseni 2.19), făcându-ne parte din Trupul lui Hristos (1 Corinteni 12.27), cât și lăcaș al Duhului Său Sfânt (Efeseni 2.22). Acum, nimic nu ne mai lipsește.

 Dragostea sfântă se află în Isus Hristos. Când L-am primit pe Fiul lui Dumnezeu drept Mântuitorul nostru, am fost legați de acest sentiment și, de el, nu vom mai fi niciodată despărțiți. Cum nu contenesc a spune, există o diferență între omul religios și practicantul Cuvântului. Acesta poate fi foarte dedicat religiei, și chiar un adevărat luptător, însă, necunoscându-L pe Cel Preaînalt, nu are nimic din dragostea lui Dumnezeu în viața sa și pierde orice bătălie pe care o va duce.  

Acum, dacă ești în Dumnezeu, crede și vei fi învingător. Nu are importanță situația prin care treci, crede în ceea ce Domnul a spus și du-te la luptă știind că nu vei fi înfrânt, căci nimic, absolut nimic, nu va putea să te îndepărteze de dragostea lui Dumnezeu.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares