Nenorociţii văd lucrul acesta, şi se bucură; voi, care căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!
Psalmul 69:32
Regele David a scris acest psalm pentru a vorbi de propria suferință. Cu toate acestea, atunci când comparăm cu ceea a suferit Isus Hristos, observăm o mare asemănare între durerea și suferința prin care ambii au trecut.
Apoi, David a zis că-L va lăuda pe Domnul cu cântare și-L va preamări. Lui i s-a dezvăluit faptul că acest lucru este mai bun decât orice sacrificiu. Așa că psalmistul spune că cei blânzi (nenorociți) - cei care sunt liniștiți și așteaptă în Domnul – vor vedea acest lucru și se vor bucura. De asemenea, el a spus că, odată cu această bucurie, inima fiecăruia se înveselește. Cine se bucură, își înveselește inima, iar acest lucru dovedește că, de fapt, persoana îl caută pe cel Atotputernic.
David fiind uns al Domnului, a fost folosit pentru a scrie o mulțime de psalmi. Uneori, el vorbea despre sine însuși, iar în alte momente, era folosit ca un profet. În pasajul citat, găsim o asemănare între ceea ce se întâmpla cu el și cu ceea ce Domnul Isus a suferit. Mesajele din Biblie, de cele mai multe ori au fost făcute la figurat, însă cu ajutorul Duhului Sfânt, le putem discerne. Ceea îți ce este revelat în inima ta este vocea lui Dumnezeu ce îți vorbește.
Psalmistul a vorbit despre toate aceste suferințe, iar apoi a dezvăluit un secret important t: el va lăuda Numele lui Dumnezeu prin cântări, şi prin laude Îl va preamări. Cine nu utilizează aceste două mijloace pentru a-L bucura pe Domnul, pierde timp atunci când se roagă și imploră să fie binecuvântat. Isus a spus că Tatăl este în căutarea închinătorilor adevăraţi ce se închină în duh şi în adevăr (Ioan 4:23). Așa că, atunci când, conduși de Duhul Sfânt, îl lăudăm pe Cel Atotputernic și-I aducem mulțumiri, El se bucură mai mult decât dacă i-am fi oferit sacrificii.
Procedând astfel, inima ni se înveselește. Domnul este Viața noastră, și cât timp nu-L avem în înlăuntrul nostru, noi trăim triști, fără viață, ca și cum am fi morți.
Avându-L pe Domnul lucrând în noi, ne dă o satisfacție inexplicabilă și fericire, pentru că El Însuși ne vizitează, și ca semn al acestui lucru, inima noastră se înveselește. Aceasta este bucuria despre care Biblia vorbește ca fiind o condiție necesară atunci când îl slujim pe Dumnezeu. Ea trebuie să ne însoțească atunci când facem rugăciunea credinței pentru a distruge bolile, pentru a scoate dracii afară și pentru a intra în posesia a ceea ce ne aparține. Bucuria pe care Domnul ne-o dă este tăria noastră. (Neemia 8:10)
Totul se schimbă atunci când suntem vizitați de către Tată. Până să simțim această fericire, nu putem renunța, ci trebuie să o căutăm în rugăciunile noastre, deoarece, cu ea, putem să cerem tot ceea ce dorim.
În Hristos, cu iubire,
R. R. Soares