Căci propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăţie, nici pe viclenie
1 Tesaloniceni 2.3
Ceea ce este cel mai important în drumul nostru cu Dumnezeu este sinceritatea cu care trebuie să trăim orice situație. Nu ne aflăm într-o competiție umană, ci, da, într-o luptă spirituală, în care puterile cerești sunt folosite în măsura în care credem în Cuvânt și ne ocupăm locul întru Hristos. Trebuie oarecum, să ne folosim îndemânarea sau alte modalități pentru a face voia Domnului. El este sfânt, iar noi, de asemenea, trebuie să fim.
Știind că Domnul Dumnezeu este sfânt, avem obligația să fim și noi sfinți (1 Petru 1.16). Cine nu este sincer face un deserviciu Evangheliei. Ideea aceea cum că scopul scuză mijloacele nu întrunește condițiile lucrării divine. De la început și până la sfârșit, trebuie făcută cu mâinile curate. Sub niciun motiv, nu putem accepta sugestiile maestrului rătăcirii și să acționăm în afara Cuvântului. Dacă nu avem răspuns la unele întrebări și nici condițiile de a împlini o anumită nevoie, drept este să spunem: ”Nu știu, nu pot și nu am resursele necesare pentru asta”.
Să fie foarte clar: lupta noastră nu este împotriva religiei. Nu putem sprijini o religie împotriva alteia. Lupta noastră este spirituală, atât împotriva puterilor infernului din locurile cerești, cât și împotriva necunoașterii spirituale ce a tulburat înțelegerea incredulilor. Când propovăduim Cuvântul sau ne rugăm în Numele Domnului Isus, punem în acțiune puterea lui Dumnezeu. Ceea ce Domnul dorește cel mai mult este să ne ocupăm locul în Hristos și de acolo să nu mai plecăm niciodată.
Cu toții știm că infernul încearcă să-i ducă pe fiii Celui Preaînalt către prostituție, adulter, necinste și alte practici păcătoase. În fine, am observat că unul dintre marile șiretlicuri ale vrăjmașului este de a-i face pe cei mântuiți să se abată de la Cale și să caute scurtături – mijloace prin care să dobândească faimă, o viață îmbelșugată și, oricât de incredibil ar părea, să aibă mai mult succes în lucrarea lui Dumnezeu decât acei robi ai Domnului descriși în Scripturi. Aceasta este o nebunie totală și desăvârșită. Însă, din nefericire, mulți oameni ai lui Dumnezeu s-au dedat lăcomiei, au pătimit suferințe și alte asemenea rele îi așteaptă în viitor.
Pavel a declarat că nu s-a folosit de înșelăciune sau alte modalități ascunse pentru a-i convinge pe tesalonicenii creștini. Ca și apostolul, nu putem folosi rătăcirea și nici necurăția, cu atât mai puțin orice vicleșug. Mâinile noastre trebuie să fie curate în orice timp, căci Îl slujim pe Cel care este Adevărul, și pe care mulți ar trebui să-L slujească.
Întru Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares