PAȘII SPRE VICTORIE

Măcar că trăim în firea pământească, totuşi nu ne luptăm călăuziţi de firea pământească.

2 Corinteni 10:3

Există două lucruri pe care trebuie să le înțelegem, pentru a avea succes în tot ceea ce facem. Primul este că trăim ca și ceilalți, în firea pământească, dar trebuie să combatem în conformitate cu ceea ce învățăm din Cuvântul lui Dumnezeu. De fapt, cu toate că suntem luminați de revelația Cuvântului și, din cauza aceasta, suntem copii ai Domnului, aici, în această viață, nu ne deiferențiem cu nimic față de cei pierduți. Avem aceleași ispite, aceleași punctele slabe și trecem prin probleme similare. Deci, faptul că am fost acceptați în familia lui Dumnezeu nu ne distinge însă de ceilalți.

A doua observație pe care vreau să o fac, este că, fiind fii preaiubiți ai lui Dumnezeu, suntem învățați să luptăm ca atare. Numele Domnului ne-a fost dat, pentru ca, prin El, să putem intra în prezența Tatălui și să ne arătăm atât credința noastră cât și slăbiciunile noastre. Cu acest nume, „legăm” toate forțele vrăjmașului și le expulzăm, odată cu bolile și toate rele lui, ordonând-i să plece și niciodată să nu ne mai deranjeze.

 ARMELE POTRIVITE – Putem să confruntăm iadul și să-l învingem, pentru că armele care ne-au fost date deja sunt pentru acest lucru și pentru ca noi să ieșim învingători.

Așa cum în trecut, poporul lui Dumnezeu, ieșea la luptă, consultându-L pe Domnul prin intermediul profeților Lui, astăzi, trebuie să facem la fel, să avem drept sfătuitor Sfânta Scriptură și, ghidat de Ea, să-l confruntăm pe inamic, știind că, în toate lucrurile noi suntem mai mult decât biruitori (Romani 8:37). Cu toate acestea, uneori acționăm în mod diferit, crezând că suntem liberi de ispitele pe care alții le au. Dacă vom gândi așa, adversarul va veni și ne va ispiti, și vom cădea în capcanele lui. Cuvântul lui Dumnezeu însă, ne face următorul avertisment: Astfel, dar, cine crede că stă în picioare să ia seama să nu cadă (1 Corinteni 10:12).

De multe ori atunci când suntem atinși de probleme acționăm în felul firii pământești: începem să ne rugăm și plângem la picioarele lui Dumnezeu, și de cel mai multe ori Îl acuzăm ca fiind responsabilul pentru eșecul nostru. Trebuie însă, să luptăm așa cum ne învață Cartea Sfântă: căci când sunt slab, atunci sunt tare. (2 Corinteni 12:10b), fără să ne temem de niciun rău, pentru că Domnul este Păstorul nostru, și nu vom duce lipsă de nimic. (Psalmul 23:1) .

Numai cu o viață la picioarele Domnului, putem trece prin această lume murdară și coruptă, fără a ne contamina.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares